Cum funcționează suspensia unui cadru?

Vom incepe cu o intrebare: cum se transmit fortele de la roata pana la amortizor?

Suntem constienti de faptul ca suspensia spate a unui cadru este practic un sistem de parghii care actioneaza asupra unui amortizor care preia socurile. Cel mai important de notat este ca unele sisteme de parghii (linkage) se comporta diferit in ceea ce priveste transmiterea fortei catre amortizor, totul in functie de pozitia axului rotii spate. Practic fiecare producator si-a gandit diferit comportamentul suspensiei spate si a expus anumite caracteristici ca fiind un avantaj pentru biciclist. Realitatea este ca design-urile difera atat de mult de la un producator la altul incat ne simtim chiar sufocati atunci cand cautam informatii despre tipuri de suspensii si cum se comporta aceastea. Rareori ne alegem o bicicleta sau un cadru pentru ca ne dorim in mod special acel timp de suspensie.

Stabilitatea, cum am spus si in articolele anterioare, este principalul motiv pentru care orice vehicul are o suspensie. Finetea este data de capacitatea suspensiei si a amortizorului de a amortiza denivelarile pe care le intampina roata. Majoritatea suspensiilor sunt foarte putin sensibilie pe prima parte a cursei. Aceasta se traduce prin necesitatea unei forte mai mari pentru comprimare in faza incipienta. Pe langa finetea redusa pe care o are, ajunge si foarte usor la capatul cursei. Aceasta ar fi descrierea unei suspensii proaste care nu face decat sa te destabilizeze atunci cand roata intampina obstacole de dimensiuni mici care nu ajung sa fie absorbite.

Despre progresivitate si liniaritate? Veti vedea ca parerile sunt atat de impartite incat este aproape imposibil sa va faceti o idee concreta. Un lucru este cert, ne dorim ca prima parte a cursei sa copieze terenul cat mai bine, iar pe finalul cursei sa nu ajungem imediat in capat – aceasta este cea mai raspandita abordare. Pentru toate acestea s-au gasit solutii, majoritatea le gasim pe amortizoarele high-end daca vorbim de amortizoare – distantiere care reduc volumul de aer comprimat in cazul amortizoarelor cu aer sau o camera negativa cu volum mare.

De exemplu: Un sistem de parghii care pe finalul cursei tinde sa aiba o caracteristica liniara (dezvolta o forta mare deci comprima amortizorul mai repede) ar avea nevoie de un volum de aer comprimat mai mic in timp ce un altul ar cere un volum mare compensatoriu pentru aceasta.

Ce intelegem din cele spuse mai sus este ca amortizorul este un element care necesita o echilibrare cu cinematica sistemului de parghii. In ceea ce priveste vitezele de comprimare si de revenire, valvele acestuia sunt reglate de producator special pentru acel cadru. De aici si inscriptionarile de pe amortizoarele high-end care ne spun taria valvelor (valving).